Atelierele Video și New Media au avut ca principal scop educarea tinerilor din Dârvari, în principal elevi de şcoală generală, în folosirea sigură şi eficientă a canalelor de social media (mai ales a celor relativ recente, „new media”) ca parte în comunicarea şi rezolvarea problemelor lor comunitare, dar şi în uzul de zi cu zi al acestor reţele sociale la nivel personal şi educaţional. 

Atelierul a fost conceput pornind de la două premize: 1) că social media în general şi new media în special au în ziua de azi puterea de a influenţa problemele comunitare cel puţin în aceeaşi măsură precum canalele de media tradiţionale şi 2) că uzul de social media este prezent în aproape toată populaţia, şi astfel un uz mai eficient şi mai sigur al canalelor de social media ar împuternici comunitatea înspre rezolvarea problemelor colective. 

Atelierul s‑a concentrat în principal ca punct de reper pe o platformă de new media, TikTok, dar s‑a discutat extensiv şi despre celelalte canale majore de social media, mai ales din puncte de vedere comparativ. TikTokul este o aplicaţie pentru telefoanele mobile ce funcţionează în principal ca o platformă de clipuri video scurte, cu toate funcţionalităţile social media în jurul acestora. Este una dintre cele mai în creştere platforme de social media, ajungând la peste 6 milioane de utilizatori în România, iar anumite particularităţi, precum conţinutul video, algoritmul semi‑randomizat şi structura audienţei principale, fac din TikTok un canal de new media ce poate fi folosit în scopuri de comunicare şi rezolvare a problemelor colective, mai ales de către tineri. 

Atelierul a fost structurat în 4 ședințe de câte 2 ore. În fiecare şedinţă au avut loc discuţii deschise despre experienţa beneficiarilor cu social media, pornind de la general înspre specific, s‑au prezentat informaţii despre cum funcţionează social media şi a existat şi partea practică, mai întâi vizionând şi apoi creând conţinut new media.50 

În prima şedinţă s‑a discutat despre social media în general, ce înseamnă social media, care sunt cele mai populare platforme, ce funcţionalităţi au acestea şi care sunt diferenţele şi asemănările dintre ele. Scopul primei şedinţe (şi unul dintre obiectivele atelierului per total) a fost ca beneficiarii să înceapă să se gândească mai mult şi dintr‑o altă perspectivă despre social media şi cum o folosesc în viaţa de zi cu zi. Astfel, discuţiile au pornit de la întrebări precum ce facem pe reţelele sociale, cu cine şi cum interacţionăm, care sunt beneficiile, dar şi care sunt pericolele şi părţile mai ascunse ale uzului de social media. De asemenea, s‑a pornit subiectul confidenţialităţii şi siguranţei pe social media, care a fost aprofundat în a doua şedinţă. 

A doua şedinţă s‑a concentrat mai mult pe TikTok şi aspectele tehnice ale acestei platforme. S‑a vorbit despre setările de confidenţialitate şi siguranţă, despre securitate online şi despre cum să ai o experienţă pe social media care evită posibilele părţi şi consecinţe negative inerente uzului ei. Apoi, s‑a discutat despre experienţa beneficiarilor cu TikTokul de până acum, despre diferitele tipuri de conţinut de pe TikTok şi care sunt modurile în care acesta poate fi folosit. De asemenea, s‑au vizionat şi analizat numeroase TikTokuri populare, pentru a înţelege mai bine dintr‑un punct de vedere critic conţinutul platformei. 

În a treia întâlnire, s‑a discutat despre problemele din comunitate, mai ales cele care‑i afectează pe beneficiari cel mai mult, şi cum ar putea fi acestea rezolvate. Pornind de la paşii posibili ai unei rezolvări colective a problemelor, s‑a încercat o încadrare a new media (în special a TikTokului) în aceşti paşi, pentru a vedea unde şi cum ar fi cel mai eficient de folosit acest canal de comunicare. Apoi, s‑au vizionat şi analizat diverse exemple de TikTokuri „activiste” din străinatate dar şi din comunitate, care adresau diverse probleme comunitare sau sociale. 

A patra întâlnire a început cu o recapitulare a conceptelor parcurse în şedinţele precedente, apoi s‑a trecut la partea practică, filmându‑se şi editându‑se TikTokurile ce adresau problemele comunitare discutate de către beneficiari, pe baza ideilor lor şi a trendurilor populare de pe TikTok. 

Atelierul şi‑a atins principalele scopuri, mai ales acela de a‑i provoca pe beneficiari să se gândească mai mult şi mai critic la cum folosesc social media şi să înceapă să o folosească pentru a‑şi rezolva problemele colective. Elevii au împărtăşit multe dintre experienţele pe care le‑au avut deja pe social media şi cum acestea i‑au afectat în viaţa de zi cu zi. 

Deşi beneficiarii au fost elevi tineri, cu vârste cuprinse între 13–15 ani, a devenit evident încă din prima şedinţă a atelierului că deja s‑au confruntat cu multe din pericolele online despre care am discutat. Astfel, ei aveau deja experienţe negative cu securitatea online (cu alte persoane ce au încercat să le compromită conturile de social media şi chiar au reuşit în unele cazuri), cyberbullying, probleme cu imaginea corporală date de standardele fizice „impuse” de influenceri online, interacţiuni negative cu străini şi expunere la conţinut nepotrivit pentru vârsta lor. Atelierul a încercat şi să prevină ca unele dintre aceste experienţe negative să se întâmple (din nou), prin împuternicirea beneficiarilor cu bune practici şi cunoştinţe aplicate cu privire la siguranţa şi securitatea online. 

Însă, în timpul întâlnirilor a ieşit la iveală şi că social media joacă un rol foarte important în viaţa beneficiarilor, cu multe părţi pozitive şi utile. Astfel, ei foloseau deja social media pentru comunicare zilnică (atât cu prietenii şi familia, cât şi cu profesorii şi colegii), pentru educaţie, pentru divertisment şi pentru a relaţiona cu lumea extinsă în general. Toţi beneficiarii au avut parte de experienţe pe social media care le‑au schimbat modul de a gândi despre anumite subiecte, care i‑au expus la media şi la unele teme cu care altfel n‑ar fi interacţionat şi din care au aflat informaţii pe care le‑au folosit apoi în viaţa de zi cu zi. Ca exemplu, beneficiarii au vorbit despre cum conţinutul de pe social media le‑a influenţat viziunea pe subiecte precum pandemia de COVID-19 sau rasismul şi discriminarea în general. 

Discuţiile despre problemele comunitare cu care se confruntă beneficiarii au fost în special foarte eficiente în a realiza ce rol poate avea media în general şi new media în special în rezolvarea acestora. Astfel, s‑a pornit de la o analiză a problemelor aduse în discuţie, s‑au trasat posibile rezolvări şi planuri de a ajunge acolo şi s‑a încercat o încadrare a canalelor de new media în această teorie a puterii colective. 

Rezultatele practice ale atelierului au fost o serie de 10+ clipuri video scurte pe TikTok, în care beneficiarii au folosit diferite „trenduri” de pe TikTok (diverse şabloane audio‑video populare pentru a transmite diverse mesaje) pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă la nivel comunitar, într‑un mod informal şi distractiv, aceste clipuri însumând deja câteva mii de vizualizări şi sute de aprecieri. 

De asemenea, la sfârşitul atelierului toţi beneficiarii au căpătat o înţelegere mai adâncă şi mai critică a uzului lor de social media, atât la nivel personal, de zi cu zi, cât şi la nivel colectiv, ca unealtă de schimbare socială.