Kit atelierele civice

Atelierele civice au avut loc în luna august și au constat în trei întâlniri la care au participat atât mame, copii, tineri, profesori cât și reprezentanți ai autorităților locale (viceprimarul și expertul local pe problemele romilor). Ideea de bază de la care au pornit atelierele este că autorităţile publice au rolul de a ne face viaţa mai bună și că problemele comune pot fi tratate prin implicare civică, având instrumentele și informațiile despre cum putem aborda diferite situații în care ne aflăm împreună. Autoritățile nu au puteri nelimitate, însă, acolo unde legea le permite, au obligaţia de a ne ajuta. 

Implicarea civică poate să ia multe forme, în funcţie de natura problemei observate, de soluţiile posibile, de timpul şi de gradul de implicare de care dispunem. Poate să pară dificil şi să tentant să credem că e dincolo de puterile noastre să schimbăm ceva, însă de multe ori e mai simplu decât poate să pară. Important este să ştim ce vrem şi de la cine să cerem soluţii. Aşadar, în cadrul atelierelor am abordat subiecte practice, care ne ajută în interacțiunea cu diferitele instituții, atunci când vrem să rezolvăm o problemă. 

Temele care au fost abordate și modul în care au fost propuse participanților în cadrul întâlnirilor sunt structurate mai jos, în ordinea în care au fost tratate: 

Cui ne adresăm când avem o problemă? Autorităţilor. Atunci când vorbim în general despre autorităţi, ne putem referi la diverse persoane sau instituţii. În cazul nostru, ne‑am concentrat asupra autorităţilor publice locale. Motivul a fost unul simplu – majoritatea problemelor cu care ne confruntăm în viaţa de zi cu zi în sat intră în sarcinile (atribuţiile) acestora. 

La nivel local, de comună sau de oraş, cetăţenii cu drept de vot aleg, odată la patru ani, un primar şi consilieri locali. Odată aleşi, aceştia au obligaţia să se ocupe de treburile locale, după cum le spune şi numele. O comună poate avea între 2 şi 31 consilieri, în funcţie de numărul de locuitori, care pot proveni de la unul sau mai multe partide, şi un primar. S‑ar putea să fii mai familiarizat/ă cu primarul decât cu lista de consilieri, însă trebuie să ştii că aceştia au un rol tare important la nivel de comunitate locală. De unde ştim toate aceste lucruri? Ne‑o spune legea, textul de bază în funcţie de care este organizată primăria. În cazul nostru, ne uităm în Codul Administrativ. Chiar dacă textele legale sunt scrise într‑un limbaj mai puţin accesibil, ele reprezintă cea mai bună sursă de informare. 

Ce face primarul? Primarul reprezintă statul – el organizează alegerile şi este ofiţer al stării civile. Tot el face şi execută bugetul local, adică banii care sunt utilizaţi pentru buna funcţionare a localităţii – deşi are nevoie de acordul consilierilor ca propunerea lui să poată fi pusă în aplicare. Tot primarul prezintă rapoarte şi strategii, asigură elaborarea şi implementarea de planuri urbanistice, emite avize şi acorduri. Este considerat a fi „şeful primăriei“, ceea ce e în parte adevărat, pentru că se ocupă de gestionarea funcţionarilor şi angajaţilor din primărie. Primarul asigură funcţionarea serviciilor publice locale şi se ocupă de dezvoltarea locală. 

Ce face Consiliul Local? Consiliul Local, format din consilierii aleşi odată cu primarul, se întruneşte măcar o dată pe lună într‑o şedinţă. Legea spune că este un „organism deliberativ“ – adică iau decizii cu privire la comunitatea pe care o reprezintă. În acele şedinţe se fac propuneri, pe care consilierii le votează, dacă sunt de acord cu ele. Așadar, chiar dacă îl percepem pe primar ca find şeful, acesta are nevoie de acordul consilierilor locali pentru a‑şi pune propunerile în practică. Şi consilierii pot veni cu propuneri către colegii lor, pe care aceştia le supun la vot. Dacă eşti curios/ curioasă ce anume se discută în şedinţe, poţi găsi informaţiile pe site‑ul primăriei/ consiliului local. 

Legea mai spune că cei din Consiliul Local au şi următoarele atribuţii: 

    • organizează instituţiile şi se ocupă de funcţionarea lor; 
    • administrează domeniul public şi privat;
    • se ocupă de dezvoltarea economică, socială şi de mediu; 
    • se ocupă de cooperarea instituţională.

Ce obligaţii au aleşii locali? 

de a ne informa despre toate faptele și actele administrative ce interesează colectivitatea locală; 

să organizeze periodic, cel puțin o dată pe trimestru, întâlniri cu noi, cetățenii; să acorde audiențe și să informeze consiliul local în legătură cu problemele pe care le‑am ridicat noi; 

de a‑și perfecționa pregătirea în domeniul administrației publice locale (cursuri de pregătire, formare și perfecționare organizate în acest scop de instituțiile abilitate); 

se ocupă de serviciile publice: educaţie, sănătate, ordine publică, tineret şi sport, cultură, drumuri şi poduri, protecţia mediului, evidenţa populaţiei, servicii sociale, transport public, iluminat public, alimentare cu apă, energie electrică, gaze, salubritate şi altele. 

Cum discutăm cu autorităţile? Şedinţe, audienţe, petiţii 

Avem la dispoziţie mai multe moduri oficiale de a discuta cu autorităţile – este întotdeaua bine ca orice discuţie pe care o purtăm cu autorităţile să fie una oficială. Dacă vorbim despre adrese, sesizări sau petiţii, acestea sunt documente scrise, pe care le depunem la Registratură sau la Secretariat şi pentru care cerem număr de înregistrare. Numărul de înregistrare este dat de către cineva care lucrează la respectiva instituţie şi ne oferă asigurarea faptului că cererea noastră a fost luată oficial în evidenţă. Numărul de înregistrare ne poate ajuta în cazul în care nu primim un răspuns în timpul stabilit de lege, pentru că avem dovada faptului că noi am sesizat o situaţie sau o nevoie. Răspunsul nu va fi întotdeauna pozitiv – uneori, problemele pe care noi le vrem rezolvate nu ţin de Primărie, de exemplu; însă este util să sesizăm autorităţile cu privire la problemele cu care ne confruntăm. 

Cum scriu o sesizare? Este mai puţin complicat decât poate suna iniţial. Începi prin a scrie cui te adresezi (Primarului, Consiliului Local, unui anumit departament din Primărie), apoi te identifici cu nume, prenume, adresă şi alte date din cartea de identitate, urmând să povesteşti pe scurt despre ce anume este sesizarea. Închei prin a cere o soluţie sau lămuriri, te semnezi şi gata! Sesizarea ta e numai bună de depus la instituţia cu care ai treabă – doar nu uita să ceri numărul de înregistrare. Petiţiile sunt un soi de sesizări mai complexe – aici nu indici doar o problemă pe care ai observat‑o, ci demonstrezi, prin semnăturile care o însoţesc, că nu esti singura persoană afectată de această problemă. Implică muncă suplimentară, adică dincolo de a scrie un text care explică situaţia pe care vrei să o aduci în atenţia autorităţilor, plus o posibilă soluţie văzută de tine, va trebui să faci şi dovada faptului că nu eşti singurul cetăţean care vede lucrurile aşa – va trebui să prezinţi şi un tabel cu semnături, care dovedeşte acest lucru. 

Dacă simți că te ajută mai mult să discuţi faţă în faţă că unul dintre consilierii locali, poţi solicita să fii primit/ primită în audienţă. Detalii despre programul de audienţe poţi afla de pe site‑ul Primăriei (la secţiunea dedicată Consiliului Local) sau sunând la aceeaşi instituţie. Consilierii trebuie să aibă un interval în care să fie gata să primească audienţe de la cetăţeni. Te poţi programa pentru o astfel de discuţie, în care să îi prezinţi consilierului problema şi să afli ce răspuns îţi dă. Este întotdeauna bine să vii pregătit/ pregătită cu un document care să cuprindă ceea ce îi vei spune membrului Consiliului Local, pe care să îl laşi la acesta sau la aceasta la plecare. Dacă îţi promite că va rezolva o problemă sesizată, cere metode concrete – va vorbi cu colegii săi din Consiliu? Va merge în teren să vadă care e probelma? Va depune el o sesizare? Va ridica problema într‑o şedinţă viitoare de Consiliu? 

Dacă menţionează o şedinţă viitoare de Consiliu, nu uita că poţi participa şi tu! Acestea sunt publice şi accesul este permis oricui, în limita locurilor disponibile. Poţi urmări secţiunea dedicată de pe site‑ul primăriei pentru a afla când au loc şedinţele şi despre ce se va discuta în cadrul lor, dar şi detalii despre şedinţele din trecut. 58 

Să ne uităm pe site‑ul primăriei. O resursă deosebit de importantă şi uşor de accesat este site‑ul primăriei. Acolo poţi afla detalii despre cum lucrează Consiliul Local, aşa cum ziceam mai sus, dar şi despre funcţionarea primăriei. Spre exemplu, dacă ştii că ai vrea să vorbeşti cu autorităţile locale despre spaţii verzi şi parcuri, dar nu ştii de unde să începi sau cui să te adresezi, un punct bun de plecare este lista cu departamentele şi compartimentele primăriei, adică organigrama primăriei. Aşa, poţi afla nu numai ce structură din instituţie te poate ajuta, dar şi un nume al cuiva care gestionează respectiva structură, ca să ştii cu cine poţi vorbi. 

Identificarea problemei şi a obiectivului urmărit. O sesizare, petiţie sau cerere de audienţă pleacă de la o problemă pe care tu, cetăţeanul, ai identificat‑o, pe care vrei să o aduci în atenţia autorităţilor şi pe care o vrei rezolvată. Aşadar, totul începe cu o problemă pe care tu o identifici. 

Problema vine la pachet cu mai multe efecte negative, pe care e bine să le ai în vedere. E mereu mai simplu dacă faci o schemă pe hârtie pentru a identifica problema. E posibil ca tu să fi suferit din cauza efectelor pe care aceasta la produce, de‑asta e bine să nu le încurci. Dacă, de exemplu, pe tine te deranjează că e gunoi într‑un parc, suferi de fapt de pe urma unuia dintre efectele problemei. Care e problema? o poţi identifica întrebându‑te „de ce se întâmplă acest lucru care mă nemulţumeşte?“. În exemplul de mai sus, problema e că parcul nu beneficiază de o salubrizare corespunzătoare, adică autoritatea locală nu se ocupă să‑l menţină curat. Alte efecte ale aceleiaşi probleme pot fi lipsa coşurilor de gunoi în parc (de unde şi mizeria) sau faptul că nu există un program clar de curăţare a locului.

Odată identificată problema, te poţi gândi şi la o soluţie sau chiar mai multe pentru ea. Poţi cere ca parcul să fie curăţat, apoi să fie instalate coşuri de gunoi, să se stabilească un program săptămânal de curăţare a locului şi de golire a coşurilor, plus ca Poliţia locală să supravegheze ca alţii să nu mai facă mizerie în parc. 

Dacă nu‑ţi vin idei concrete, nu te speria, e mai important să sesizezi o problemă decât să vii cu rezolvarea ei, căci până la urmă de‑asta te adresezi autorităţilor. Te poţi gândi, în schimb, la modurile în care rezolvarea problemei ţi‑ar face viaţa ţie şi celorlalţi cetăţeni mai frumoasă – un parc curat e mult mai primitor pentru copii decât unul murdar, iar asta va face ca mai mulţi copii să vină să se joace în parc în loc să stea pe străzi, unde nu au un spaţiu amenajat pentru a se juca.